Important: Comenzile plasate în perioada 27 noiembrie - 1 decembrie a.c. vor fi procesate și expediate începând cu 2 decembrie a.c.
Pentru o experiență de cumpărare mai bună, de acum poți pune în același coș produse din edituratrei.ro, pandoram.ro, lifestylepublishing.ro. Spor la lecturi!

Eveniment

Valoarea observaţiei clinice

Data: 2004-09-10

Volumul 2: OPERE COMPLETE de Carl Gustav Jung reuneşte mai multe comunicări de cazuri pe care celebrul psihanalist le-a publicat în primii ani ai secolului XX în revistele de psihiatrie de limbă germană. Ceea ce le reuneşte şi justifică înmănuncherea lor într-un volum este încercarea lui Jung de a da o interpretare psihiatrică aşa-ziselor fenomene psihologice oculte care făceau, la vremea sa, voga preocupărilor unei pleiade de intelectuali occidentali de diferite formaţii. Seria acestor articole este deschisă de o dizertaţie inaugurală a prof. dr. Eugen Bleuler, Facultatea de Medicină a Universităţii din Zürich, intitulată Despre psihologia şi patologia aşa-numitelor fenomene oculte. O lămuritoare introducere circumscrie cadrul nosologic al afecţiunilor psihice care la acea vreme constituiau domeniul vast al inferiorităţii psihopatice: epilepsia, isteria şi neurastenia. În continuare autorul prezintă un caz de somnambulism pe care-l numeşte „spontan" şi pe care-l discută în lumina informaţiei medicale, la acea vreme destul de redusă. Continuând pe linia somnambulismului, în următoarea suită de fenomene găsim relatarea unor şedinţe de spiritism în care medium-ul era considerat de autor ca reprezentând un caz de somnambulism la o persoană împovărată psihic. Creativitatea medium-ului spiritist care a desenat o schemă complicată a forţelor cereşti poate fi pusă în legătură cu schemele „psihodinamicii" mentale oferite de o pacientă în stadiul rezidual al unor episoade schizoafective. Important pentru arsenalul psihiatric al fenomenelor paranormale şi de clarviziune este capitolul III: Criptomnezia. Jung descrie aici ştiinţific procesele psihice în care o forţă creatoare automată face să reapară urme mnezice pierdute, în fragmente mai mari, cu o fidelitate fotografică. Premoniţiile şi clarviziunile pot fi explicate în acest fel, iar faptul că nu sunt reperate în memoria inconştientă şi sunt considerate întâmplări noi se datorează unei recombinări caleidoscopice. Psihologia asociaţionistă a lui Wundt a fost un mare pas înainte, dar existenţa unor raporturi aleatorii între depozitele mnezice inconştiente sunt apanajul gândirii psihanalitice. Jung mai eflorează în treacăt percepţiile subliminale mult discutate în actuala psihologie a îndoctrinării.
Secolul care s-a scurs de la aceste scrieri până astăzi a pus însă o amprentă desuetă pe unele articole cum este cel intitulat Despre indispoziţia maniacală. La o examinare mai atentă, cititorul observă că este vorba de manifestări disforice, distimice sau ciclotimice bine cunoscute astăzi.
Scurtul capitol Diagnosticul psihologic al stării de fapt se referă la evidenţierea complexului de reprezentări accentuat afectiv prin testul cuvintelor-stimul. Psihotestul provine din clinica de la Zürich şi a fost publicat de C.G. Jung în J. f. Psychol. a. Neur, din anul 1904. În Europa de Est el a fost rebotezat tendenţios cu numele unui psiholog sovietic, pentru ca să se piardă urma adevăratului său inventator, psihanalistul „idealist" şi „antimaterialist" care, vezi Doamne, nu avea ce căuta în psihiatria socialistă.
Nevoia de informaţii în medicină face ca lucrările de la a căror publicare a trecut mai mult de cinci ani să fie considerate de unii ca bune de aruncat la coş. Este aşa şi nu este, pentru că, deschizând un tratat de anatomie Testut sau cartea de articole ştiinţifice publicate de C.G. Jung acum o sută de ani, cititorul este fascinat de claritatea expunerii, siguranţa afirmaţiilor şi înlănţuirea impecabilă a argumentelor. Poate că avalanşa modernă de informaţii diverse alienează tocmai aceste calităţi ale literaturii medicale. Nu putem decât să-l invidiem pe Jung pentru sentenţiozitatea discursului său care nu cunoaşte teama de a fi contrazis a doua zi de pletora cercetărilor cu rezultate contradictorii.



Dr. Al. TRIFAN

Sursa: Viaţa Medicală nr. 37 / 10 septembrie 2004 < inapoi

| | 22 | 24 Fun | Adevărul literar şi artistic | Adevărul | Almanah alternative spirituale 2005 | Avantaje | Azi | Beau Monde | Business Magazin | Can-Can | Cațavencii | Ce se întâmplă doctore | Cotidianul | Cronica română | Cultura | Cuvântul | Dilema Veche | Dilemateca | Editura Trei vă semnalează | Evenimentul Zilei | Femeia | Formula AS | Gazeta Sporturilor | Gândul | Good Food | HotNews.ro | Jurnalul Naţional | Kamikaze | Le Monde Diplomatique | Les Nouvelles Estehétiques | Libertatea | Libertatea pentru femei | Lumea | Observator cultural | Observatorul medical | Playboy | Psyhologies | Puterea | Q Magazine | Realitatea TV | Revista Tomis | Ring | Romania Libera | România literară | Suplimentul de cultură | Ştiinţă şi tehnică | Tabu | Tango | Televiziunea Română | The One | Time Out | TV Mania | Viaţa medicală | VIP | Ziarul de duminica | Ziarul Finaciar | Ziua |

Produs adăugat cu succes în coș

X
CONTINUĂ CUMPĂRĂTURILE FINALIZEAZĂ COMANDA