Eveniment

Vechiul erotism, noua distopie

Data: 2005-06-24

Pascal Bruckner in Romania

Cand un scriitor autohton isi lanseaza o carte, participarea la eveniment e conditionata de numele autorului si de relatiile lui personale, de prestigiul editurii si de abilitatea PR-ului, de mizanscena si, poate, de cat de interesanta e cartea. Intalnirile unui autor din afara tarii, strain de jocurile sociale din lumea literelor romanesti, cu publicul nostru ar putea, usor, sa duca lipsa de audienta.

Receptarea romaneasca
Turneul bucurestean al filozofului si romancierului Pascal Bruckner a durat trei zile (16-19 iunie), in care organizatorii (Editura Trei si partenerii sai) au programat patru intalniri cu cititorii romani. Vizita a avut doua motive: cunoasterea publicului din Romania si lansarea celui mai recent roman al scriitorului francez, "Iubirea fata de aproapele" (Editura Trei, 2005). Autorul best-seller-urilor "Luni de fiere" si "Hotii de frumusete" a fost primit ca un pop-star. Fanii au dat navala si admiratoarele (sau cititoarele?) l-au sacait pana si pe ringul de dans, in afara programului oficial. In prima zi, sala Elvira Popescu a fost, in seara lansarii cartii, plina ochi si programul cinematografului a fost dat peste cap. In urmatoarele doua zile au fost planificate trei sedinte de autografe, care ar fi trebuit sa dureze o ora fiecare. La libraria Carturesti, organizatorii au fost nevoiti sa inchida, dupa o ora si jumatate, usile fara stirea lui Pascal Bruckner, care, desi dadea semne evidente de epuizare, insista sa semneze cartile tuturor celor prezenti. "A stat si a discutat cu toti cititorii, le-a spus, fiecaruia, cateva cuvinte, a tinut mortis sa le afle numele si sa le scrie corect, a pus intrebari despre cartile lui pentru a obtine feed-back-ul de la public", povesteste Viviana Musa, PR-ul Editurii Trei. La Humanitas Kretzulescu si la Carrefour Orhideea scenariul s-a repetat si insistentele fanilor au dat peste cap socoteala de acasa. Ceea ce dovedeste ca publicul romanesc gusta din plin literatura contemporana a Occidentului si, de multe ori, o prefera productiilor autohtone. Cat de duri sunt, insa, acesti competitori straini si care e calitatea marfurilor pe care le ofera?

Iubirea fata de aproapele
Foarte cautate sunt, in librariile noastre, romanele frantuzoaicelor din valul exhibitionismului erotic "scandalos", grefat pe corpul autofictiunii: Catherine Millet, Marie Nimier sau Marie Darrieussecq. Un alt magnat al literaturii franceze contemporane e Frédéric Beigbeder, care vinde, pe milioane de euro, marasm existential sartrian impachetat in hartie colorata. Intre placerea postfeministelor de a-si povesti fara perdea experientele erotice, transformand textul intr-un ecran cu filme pentru adulti, si dezgustul copywriter-ului Beigbeder fata de societatea de consum, pe care o biciuieste pentru a-i stoarce mai multi bani, mai multa celebritate, se situeaza romanele lui Pascal Bruckner. Filozoful francez nu duce, dupa cum am vazut, lipsa de cititori, fiind tradus, editat in tiraje mari si vandut peste tot in lume. In ciuda succesului de editura, literatura lui nu e, in intentie, una comerciala si cartile lui se deosebesc de cele ale unor Nimier sau Beigbeder, atat in privinta constructiei (elaborata si stratificata), cat si in cea a talentului si a valorii.
"Iubirea fata de aproapele" reia temele obisnuite ale lui Bruckner: explorarea sexualitatii, inclusiv a manifestarilor excentrice sau perverse, critica societatii franceze si a intelectualilor de stanga, optiunea libertatii intr-o lume aparent dezinhibata, dar, in realitate, dominata de tabu-uri burgheze si sufocata de traume freudiene. Cartea e o excelenta distopie: un tanar diplomat isi doreste o viata diferita de a prietenilor sai burghezi, care se complac in caldute fericiri domestice si in succese profesionale facile. Traieste revelatia panerotismului, a iubirii pentru toate femeile, indiferent de varsta, rasa, inaltime, greutate. Practica prostitutia pentru a darui fericire si pentru a "cicatriza ranile banalului", dar burghezii se opun evadarii sale pe cont propriu si pregatesc un complot pentru "a-l aduce pe calea cea dreapta". Scenele in care personajul isi denunta "ratacirea" si in care cere iertare calailor sai amintesc de Orwell, iar lumea capitalista, care are ca punct de pornire Parisul secolului XXI, e, de fapt, un infern coborat din "Minunata lume noua" a lui Huxley. Spre deosebire de Beigbeder, Pascal Bruckner cauta sensurile profunde ale ideii de libertate, isi construieste povestea pe scenarii mistice si lasa deschisa poarta salvarii.
Scenele in care sunt descrise chinurile fizice si mentale ale personajului, ratacind prin infernul construit de prietenii sai, confirma un scriitor de prim rang, care stie, pe deasupra, cum sa manuiasca, fara ostentatie, penelul miniaturistului erotic.

de Catalin STURZA

Sursa: Ziua vineri, 24 iunie 2005, rubrica "O carte pe zi" < inapoi

| | 22 | 24 Fun | Adevărul literar şi artistic | Adevărul | Almanah alternative spirituale 2005 | Avantaje | Azi | Beau Monde | Business Magazin | Can-Can | Cațavencii | Ce se întâmplă doctore | Cotidianul | Cronica română | Cultura | Cuvântul | Dilema Veche | Dilemateca | Editura Trei vă semnalează | Evenimentul Zilei | Femeia | Formula AS | Gazeta Sporturilor | Gândul | Good Food | HotNews.ro | Jurnalul Naţional | Kamikaze | Le Monde Diplomatique | Les Nouvelles Estehétiques | Libertatea | Libertatea pentru femei | Lumea | Observator cultural | Observatorul medical | Playboy | Psyhologies | Puterea | Q Magazine | Realitatea TV | Revista Tomis | Ring | Romania Libera | România literară | Suplimentul de cultură | Ştiinţă şi tehnică | Tabu | Tango | Televiziunea Română | The One | Time Out | TV Mania | Viaţa medicală | VIP | Ziarul de duminica | Ziarul Finaciar | Ziua |

Produs adăugat cu succes în coș

X
CONTINUĂ CUMPĂRĂTURILE FINALIZEAZĂ COMANDA