Eveniment

Ruşinea de a fi european

Data: 2007-03-27

Pascal Bruckner; Tirania penitentei - Eseu despre masochismul occidental; Editura Trei, 2007

Eseist si scriitor francez, genul de intelectual vedeta, Pascal Bruckner este deja foarte cunoscut in Romania, unde a inceput sa fie o prezenta regulata la diverse lansari si evenimente. Nu e de mirare ca volumul abia scos la Editura Trei apare in traducere romaneasca la mai putin de jumatate de an de la lansarea in Franta.
Este o carte nervoasa, cu un eseist suparat pe starea mentala a europenilor de astazi, o carte tocmai potrivita la aniversarea jumatatii de secol de cind a inceput constructia a ceea ce astazi numim Uniunea Europeana. Ideile de acolo pot parea bizare publicului roman, care abia se obisnuieste cu ideea ca este european si ii place la nebunie.

Dar nu despre europenismul redescoperit in Est vorbeste Bruckner, ci despre „vechea" Europa, acea Europa care a condus odata lumea, fosta Europa colonizatoare si civilizatoare. O Europa careia acum ii e rusine de ea insasi si isi asuma toate relele lumii:
Europeanul mijlociu, barbat sau femeie, este o fiinta de o extrema sensibilitate, mereu gata sa-si atribuie saracia Africii si Asiei, sa deplinga nenorocirile lumii, sa-si atribuie raspunderea pentru ele, intrebindu-se mereu ce poate face pentru tarile din Sud, in loc sa se intrebe ce poate face Sudul pentru el insusi - pg. 25

Bruckner ofera numeroase exemplificari ale acestei stari de spirit, ale acestei penitente care devine norma obligatorie de comportament.

Pina la urma, a da vina pe omul alb si crestin pentru toate pacatele lumii este tot un fel de imperialism rasturnat, spune autorul, este un mod european de a privi lumea: daca noi sintem de vina, ceilalti sint niste copii eterni, ei nu au nici o vina si nu pot avea nici o vina.
Dar bilantul istoric al Europei este unul pozitiv:

„Sa amintim un fapt foarte simplu: Europa mai degraba si-a invins monstrii. Sclavia a fost abolita, colonialismul abandonat, fascismul distrus, comunismul ingenunchiat. Ce continent mai poate afisa un asemenea bilant? In definitiv, preferabilul a invins abominabilul.
Europa inseamna Shoah plus distrugerea nazismului, inseamna Gulagul plus caderea zidului Berlinului, Imperiul plus decolonizarea, sclavia si abolirea ei, inseamna de fiecare data o violenta precisa, nu numai depasita, ci si delegitimata." - p. 118

Socata de propiul trecut, interpretat ca si cum europeanul ar fi detinut monopolul raului de-a lungul istoriei, trecut bagat pe git europenilor de mici, la scoala (din nou, exemplele lui Bruckner sint numeroase si socante), Europa tinde sa legitimeze cele mai aberante acte comise de fostii supusi ai Europei.

Poti comite atrocitati, daca faci parte dintre fostii oprimati, ti se iarta, doar fostii colonizatori sint de vina.

De asemenea, Europa priveste cu dispret fudul spre America, nepoata nelegitima care ii asigura securitatea, de dupa care europenii pot privi cu dispret peste Ocean. Capitolul despre relatiile dintre America si Europa are fraze magistrale:

In cele mai rele momente ale ei, Europa cauta pacea cu orice pret, chiar si o pace rea, ca sa vorbim ca Sfintul Toma, aceea care consacra nedreptatea, arbitrariul, teroarea, pacea detestabila, plina de consecinte funeste. Postuleaza libertatea pentru toti, dar se multumeste cu domnia libertatii numai pentru ea.

Europa are o istorie, dar America este istoria, inca insufletita de o tensiune escatologica spre viitor. In acest sens, America este ultima mare natiune in Occident, singura capabila sa „decida intr-o situatia exceptionala" (Carl Schmitt), sa se ridice deasupra intereselor imediate pentru a-si apara conceptia despre libertate.

In general, America incepe prin a face greseli, uneori criminale, apoi le corecteaza. Europa nu face nici o greseala pentru ca nu incearca nimic. Pentru ea prudenta nu mai este arta de a te conduce intr-o istorie nesigura pe care o aparau cei din antichitate, ci scopul ultim al actiunii politice. Detestam America pentru ca azi conteaza.
Ii preferam Europa pentru ca nu reprezinta nici amenintare, nici miza. Repulsia reprezinta un omagiu indirect, amabilitatea unui cvasi-dispret. - p. 213

Ce propune Bruckner acestei Europe? Sa fie mindra de sine si de istoria sa. Sa se trezeasca la realitate si sa-si dea seama ca lumea nu e nici pasnica, nici buna. Sa inteleaga ca daca Europa e pacificata nu inseamna ca lumea a fost pacificata. Sa devina o putere militara daca vrea sa fie luata in seama si sa nu se construiasca pe sine impotriva Americii.

Cititorul va observa ca mai mult am citit si am parafrazat din Bruckner in aceasta recenzie. Am putine opinii in legatura cu cartea asta, pentru ca sint de acord cu autorul intr-o asemenea masura incit citind-o nu am putut decit sa-mi spun in gind din cind in cind: DA, asa este.

Neuronii mei i-au facut galerie lui Bruckner la fiecare pagina.

Cristian Ghinea Sursa: HotNews.ro < inapoi

| | 22 | 24 Fun | Adevărul literar şi artistic | Adevărul | Almanah alternative spirituale 2005 | Avantaje | Azi | Beau Monde | Business Magazin | Can-Can | Cațavencii | Ce se întâmplă doctore | Cotidianul | Cronica română | Cultura | Cuvântul | Dilema Veche | Dilemateca | Editura Trei vă semnalează | Evenimentul Zilei | Femeia | Formula AS | Gazeta Sporturilor | Gândul | Good Food | HotNews.ro | Jurnalul Naţional | Kamikaze | Le Monde Diplomatique | Les Nouvelles Estehétiques | Libertatea | Libertatea pentru femei | Lumea | Observator cultural | Observatorul medical | Playboy | Psyhologies | Puterea | Q Magazine | Realitatea TV | Revista Tomis | Ring | Romania Libera | România literară | Suplimentul de cultură | Ştiinţă şi tehnică | Tabu | Tango | Televiziunea Română | The One | Time Out | TV Mania | Viaţa medicală | VIP | Ziarul de duminica | Ziarul Finaciar | Ziua |

Produs adăugat cu succes în coș

X
CONTINUĂ CUMPĂRĂTURILE FINALIZEAZĂ COMANDA