Eveniment

Opera lui Carl Gustav Jung, una dintre personalităţile cele mai importante ale secolului al XX-lea, este încă puţin cunoscută în România. Deşi în ultimii ani s-au publicat câteva din cărţile sale, cea mai mare parte a celor 18 volume care-i alcătuiesc opera însumând mai mult de 8 000 de pagini, rămân inaccesibile cititorului de limbă română.
Începând cu acest an, Editura TREI va oferi publicului român posibilitatea lecturii Operelor complete ale lui Carl Gustav Jung.
Psihiatru, psihanalist, discipol şi disident al lui Freud, personalitate interdisciplinară de vastă cultură Jung a fost apreciat în mod deosebit de Mircea Eliade, un alt mare erudit, receptiv la fenomenele marginalizate de ştiinţa oficială. Toate scrierile sale sunt impregnate de erudiţia sa, de bogatele sale cunoştinţe din domeniile psihologiei, psihiatriei şi medicinei dar şi enciclopedice informaţii mitologice, religioase şi filosofice.
Carl Gustav Jung s-a născut la 26 iulie 1875, în Kesswil din Elveţia. Tatăl sau, Paul Achilles Jung era vicar al Bisericii reformate, iar mama sa Emilia era fiică de vicar şi soră a şase fraţi cu studii teologice. Bunicul dinspre mamă era posedat de un viu interes pentru ocultism, avea viziuni şi purta conversaţii cu cei dispăruţi. Carl Gustav Jung a copilărit într-o atmosferă în care teologia era amestecată cu ocultismul, fapt ce i-a influenţat ulterior atât viaţa cât şi studiile ştiinţifice. Bunicul dinspre tată, al cărui nume Jung îl purta, fusese un medic foarte respectat care devenise rectorul Universităţii din Basel şi Mare Maestru al Lojei Francmasonilor elveţieni. Ca şi acest bunic, Carl Gustav Jung a făcut studii de medicină la Universitatea din Basel.
În autobiografia sa Jung se referă la două evenimente care i-au îndreptat paşii spre psihiatrie. În anul patru de medicină el a asistat la şedinţele de spiritism ale verişoarei sale Helene Preiswerk. El a fost frapat de faptul că, atunci când se află în transă, adolescenta nu mai păstra accentul tipic de Basel ci reuşea să se exprime impecabil in germana literară pretinzând că este sub controlul unor spirite. Studiind doi ani acest caz Jung a conceput lucrarea sa de diplomă. Cel de-al doilea eveniment care l-a convins să-şi continue cercetările în domeniul psihiatric a fost lectura uneia dintre cărţile lui Krafft Ebing, important psihiatru al vremii. După finalizarea studiilor devine asistent al lui Bleuler la spitalul de boli mintale Burhözli, unde va rămâne nouă ani. Bleuler era unul dintre psihiatrii cunoscuţi ai vremii, el introducând câteva modificări valabile şi în prezent în acest domeniu. Rapid, Jung a înaintat în cariera universitară.
În 1907, Jung îl va cunoaşte pe Freud, va începe să-i aprofundeze teoriile şi, după o relaţie profesională şi afectivă deosebit de puternică, se va îndepărta treptat de el creându-şi propria teorie.
Contribuţia principală a lui Jung în psihologie o reprezintă conceptul de inconştient colectiv şi entităţile funcţionale ce îl compun: arhetipurile. Acesta este motivul pentru care Editura Trei deschide ediţia operelor complete ale lui Jung cu volumul dedicat arhetipurilor inconştientului colectiv, tratate în studii esenţiale publicate între 1933 şi 1955. Traducerea acestor articole în cea mai mare parte inedite în România, a fost realizată de Dana Verescu şi prof. dr. Vasile Dem Zamfirescu. Titlurile articolelor sunt invitaţii deschise tuturor celor care doresc să iniţieze o călătorie fundamentată ştiinţific spre cele mai misterioase unghere ale psihicului uman. După ce Freud adusese argumente pertinente asupra existenţei inconştientului, Jung propune o mai mare profunzime, argumentând existenţa inconştientului colectiv ca bază psihică de natură suprapersonală prezentă în fiecare. Inconştientul colectiv este format din arhetipuri ce sunt structuri neuropsihice înnăscute, pattern-uri ce se manifestă similar în circumstanţe asemănătoare generând gânduri şi imagini universale, indiferent de clasa socială, credinţa, epoca sau localizarea geografică a persoanelor. Jung detaliază în capitolele acestui volum arhetipuri ca anima, cel al mamei sau arhetipul infans. Un întreg capitol este dedicat renaşterii, formelor ei şi aspectelor psihologice legate de acest concept. Ca forme ale renaşterii, Jung aminteşte metempsihoza, reîncarnarea, învierea, renaşterea din timpul vieţii individuale şi transformarea. Două capitole din acest prim volum sunt dedicate procesului individuaţiei şi simbolismului mandalei, existând bogate exemplificări figurale explicate detaliat.
Lucrarea de doctorat a lui Jung, care constituie principala piesă a celui de-al doilea volum apărut la Editura Trei în traducerea Danei Verescu. Acest volum reprezintă un net răspuns negativ împotriva afirmaţiilor conform cărora fenomenele oculte, astrologia, alchimia ar fi incompatibile cu ştiinţa. Manifestările stranii ale mediului spiritist de cincisprezece ani şi jumătate primesc de fiecare dată o surprinzătoare explicaţie psihologică.
Încă înainte de a-l cunoaşte pe Freud şi opera sa, Jung schiţase o concepţie despre inconştient. Termenul "complex", a cărui paternitate îi aparţine, menit unei glorioase cariere în interiorul şi în afara psihanalizei, apare chiar în scrierile sale timpurii. Tot aici întâlnim şi câteva din leit-motivele operei jungiene: toate ideile noi şi creativitatea spirituală în genere îşi au originea în inconştient.
"În pofida opiniei comune, care tratează fenomenele oculte cu un zâmbet dispreţuitor, strădania mea prezintă numeroasele lor legături cu domeniile medicinei şi psihologiei, precum şi numeroasele întrebări pe care le ridică pentru noi acest domeniu necercetat", scria Jung în principalul studiu al prezentului volum, dedicat analizei unei experienţe spiritiste.
Aşa cum Freud a reabilitat nevroza şi visul ca surse pentru cunoaşterea psihicului sănătos, Jung arată interes ştiinţific nu numai pentru spiritism şi fenomenele "oculte", ci şi pentru alte domenii marginalizate de ştiinţa oficială a epocii, cum ar fi astrologia şi alchimia.
În curând o altă contribuţie importantă a lui Jung va fi publicată la Editura Trei şi anume volumul despre Tipuri psihologice urmat mai apoi de Psihogeneza bolilor spiritului.
Jung se stinge din viaţă în ziua de 6 iunie 1961, după câteva premoniţii ale morţii iminente.
În urma sa a lăsat o impresionantă operă în care spiritul său ştiinţific se împleteşte cu erudiţia sa deosebită. Sursa: Almanah alternative spirituale 2005, articol de Viviana Muşa < inapoi