Eveniment

Abordarea lui Mertens

Data: 2005-03-23

Citată adesea în bibliografii printre referinţele importante, Introducere în terapia psihanalitică (vol. I) beneficiază de buna traducere în româneşte a Roxanei Melnicu (consecvent implicată şi în traducerea operelor lui Freud) şi a Danei Verescu. Cartea este tematizată de către autor atât istoric, cât şi clinic (cât priveşte scopurile tratamentului psihanalitic, indicaţiile, interviurile etc.). Un capitol separat se consacră psihoterapiei bazate pe psihologia abisală.
Proiectul lui Wolfgang Mertens, numit în 1982 profesor de psihologie clinică cu accent pe psihanaliză la Universitatea din München, reprezintă o foarte bună ilustrare a revirimentului psihanalizei în RFG după depăşirea culpelor unui trecut nazist. Aşa cum plastic formulează în al său Cuvânt introductiv Siegfried Elhardt, profesor şi mentor al lui Mertens, psihanaliza şi-a câştigat statutul de disciplină cu criterii riguroase în contul unui mare interes, chiar pornind de la o imagine nu foarte măgulitoare: „pe vremea mea o formare psihanalitică părea încă o confuzie foarte personală, chiar dacă poate demnă de admiraţie"… Elhardt semnalează totodată pericolul ca psihanaliza să-şi piardă din vedere obiectivele specifice sub presiunea delimitărilor pragmatice şi mai ales a rolului asigurărilor în plata terapiilor, alunecându-se astfel de la dezideratul consolidării Eului la cel al adaptării sociale. Ideea fundamentală a lui Mertens este de altfel aceea că regulile psihanalizei nu trebuie transformate în legi – o solicitare pe cât de banală, pe atât de uşor de încălcat. Ideal ar fi, de fapt, ca fiecare analist să îşi poată afla, în paginile cărţii sale, o manieră proprie de analiză.
Pornind de la o idee mai veche, proiectul a trebuit redefinit în 1985, odată cu apariţia monumentalului Tratat de psihanaliză contemporană din Ulm al lui Thomä şi Kächele (tradus şi el la Editura Trei), faţă de care orice întreprindere cu intenţii similare părea de-acum superfluă. Observaţia lui Mertens mi se pare corectă: respectiva lucrare reprezintă, ca orice vastă sinteză, o abordare „compactă şi comprimată" – prin urmare o nouă abordare se cere a fi mai accesibilă, eventual sub forma unei „introduceri".
Ceea ce nu înseamnă că şi mai puţin consistentă, fapt evident pentru orice cititor.

Wolfgang Mertens, Introducere în terapia psihanalitică, vol. 1, trad. Roxana Melnicu şi Dana Verescu, Editura Trei, 2003, 333 p. Sursa: Cultura, anul I, 17-23 martie 2004 < inapoi

| | 22 | 24 Fun | Adevărul literar şi artistic | Adevărul | Almanah alternative spirituale 2005 | Avantaje | Azi | Beau Monde | Business Magazin | Can-Can | Cațavencii | Ce se întâmplă doctore | Cotidianul | Cronica română | Cultura | Cuvântul | Dilema Veche | Dilemateca | Editura Trei vă semnalează | Evenimentul Zilei | Femeia | Formula AS | Gazeta Sporturilor | Gândul | Good Food | HotNews.ro | Jurnalul Naţional | Kamikaze | Le Monde Diplomatique | Les Nouvelles Estehétiques | Libertatea | Libertatea pentru femei | Lumea | Observator cultural | Observatorul medical | Playboy | Psyhologies | Puterea | Q Magazine | Realitatea TV | Revista Tomis | Ring | Romania Libera | România literară | Suplimentul de cultură | Ştiinţă şi tehnică | Tabu | Tango | Televiziunea Română | The One | Time Out | TV Mania | Viaţa medicală | VIP | Ziarul de duminica | Ziarul Finaciar | Ziua |

Produs adăugat cu succes în coș

X
CONTINUĂ CUMPĂRĂTURILE FINALIZEAZĂ COMANDA